Raport de evaluare psihosocială

Date de identificare ale persoanei evaluate:

  • Nume: _____________
  • Vârsta: _____________
  • Sex: _____________
  • Data nașterii: _____________
  • Starea civilă: _____________
  • Profesie/ocupatie: _____________
  • Adresa: _____________
  • Telefon: _____________
  • Data evaluării: _____________

Scopul evaluării psihosociale:

Scopul evaluării a fost de a analiza starea psihosocială a persoanei evaluate, în vederea obținerii unui diagnostic sau a unor recomandări pentru sprijinul în gestionarea problemelor psihosociale. În acest context, evaluarea a vizat analiza unor factori precum: istoricul personal și familial, structura de personalitate, relațiile sociale, nivelul de adaptabilitate psihologică, și comportamentele de coping.

Metodologia evaluării:

Pentru realizarea evaluării psihosociale, s-au utilizat următoarele instrumente:

  1. Interviu clinic semi-structurat – Interviul a fost realizat în cadrul unei ședințe de aproximativ 60 de minute, având ca obiectiv obținerea unui istoric detaliat al persoanei evaluate, din punct de vedere familial, social și profesional.
  2. Chestionare de auto-raportare – Acestea au fost folosite pentru a evalua nivelul de stres, anxietate, depresie și percepția generală asupra calității vieții.
  3. Observație comportamentală – În timpul interviului și în contextul interacțiunilor cu evaluatorul, s-au observat reacțiile emoționale, tiparele de comunicare și modul de gestionare a situațiilor de stres.
  4. Evaluarea nivelului de adaptabilitate psihologică – Prin tehnici de testare a abilității de a face față schimbărilor și provocărilor vieții.

Rezultatele evaluării:

  1. Istoricul personal și familial: Persoana evaluată provine dintr-un mediu familial complex, cu istoric de conflicte interpersonale și de stres cronic legat de dificultăți financiare. La vârsta adolescenței, individul a experimentat un eveniment traumatizant major (divorțul părinților), ceea ce a dus la o deteriorare a relațiilor interpersonale și o perioadă prelungită de adaptare la noile condiții de viață. Acest context familial a influențat dezvoltarea unor mecanisme de apărare ineficiente, precum retragerea socială și dificultăți în exprimarea emoțională.
  2. Relațiile sociale și rețelele de suport: Relațiile sociale ale persoanei evaluate sunt descrise ca fiind limitate, având doar câțiva prieteni apropiați. Persoana tinde să evite interacțiunile sociale extinse și prezintă o anumită reticență în a-și exprima nevoile emoționale. În ciuda acestei izolări, persoana menționează o relație de susținere din partea unui membru al familiei, care joacă rolul principal de sprijin emoțional.
  3. Evaluarea personalității și a stării emoționale: Pe baza interviului și a chestionarelor aplicate, s-a observat o tendință de anxietate generalizată și dificultăți în gestionarea emoțiilor negative. Persoana evaluată a raportat simptome de neliniște constantă, oboseală cronică și o tendință spre ruminarea gândurilor. De asemenea, s-au observat indicii de depresie moderată, în special în raport cu traumele din trecut și presiunea cotidiană. Aceste trăsături sunt corelate cu o tendință de evitare și de neacceptare a ajutorului extern.
  4. Nivelul de adaptabilitate psihologică: Persoana evaluată demonstrează o adaptabilitate psihologică redusă în fața schimbărilor și a situațiilor stresante. Deși are un sistem de suport semnificativ în viața sa, persoana are dificultăți în a accesa și a utiliza aceste resurse în mod eficient. Mai mult, în fața provocărilor, individul manifestă tendința de a se retrage în loc să caute soluții active, ceea ce afectează în mod semnificativ performanțele sale profesionale și relațiile sociale.
  5. Comportamente de coping: Mecanismele de coping identificate sunt în mare parte ineficiente, iar persoana evaluată manifestă o tendință puternică de evitare a conflictelor și de ignorare a problemelor neplăcute. De asemenea, există indicii de auto-criticitate excesivă și o abordare negativă față de propriile realizări. Aceste comportamente pot contribui la menținerea unui ciclu vicios de anxietate și depresie.

Concluzii:

În urma evaluării, se remarcă un set de trăsături psihosociale care sugerează un nivel ridicat de vulnerabilitate emoțională, influențat de traumele din trecut și de mecanismele de coping ineficiente. Persoana evaluată manifestă o tendință de evitare a problemelor și o auto-percepție negativă, factori care contribuie la dificultăți în adaptarea la viața cotidiană.

Recomandări:

  1. Psihoterapie cognitiv-comportamentală – Recomandăm începerea unui tratament psihoterapeutic pentru a aborda mecanismele de apărare ineficiente și pentru a ajuta persoana să dezvolte abilități de coping mai adaptative. Psihoterapia poate ajuta la schimbarea gândirii disfuncționale și la îmbunătățirea stării emoționale.
  2. Crearea unei rețele de suport social – Este important să se lucreze la extinderea cercului social al persoanei evaluate, încurajându-se interacțiunile pozitive și sprijinul reciproc. Acest lucru poate contribui la reducerea sentimentului de izolare și la creșterea sentimentului de apartenență.
  3. Exerciții de relaxare și mindfulness – Practicile de relaxare și mindfulness pot fi utile pentru reducerea nivelurilor de anxietate și pentru îmbunătățirea concentrării și a gestionării emoțiilor.
  4. Suport pentru integrarea profesională – Ar putea fi utilă un plan de sprijin în ceea ce privește integrarea profesională, având în vedere impactul pe care anxietatea și depresia îl au asupra performanțelor în muncă.

Semnătura evaluatorului:


Nume evaluator: _____________
Calificări: _____________
Data: _____________

Chat